๐‘๐ž๐ฏ๐จ๐ฅ๐ฎศ›๐ข๐š ๐ญ๐ž๐ก๐ง๐จ๐ฅ๐จ๐ ๐ข๐œฤƒ ๐ฉ๐ž ๐ญ๐ข๐ฆ๐ฉ ๐๐ž ๐œ๐ซ๐ข๐ณฤƒ. ๐ƒ๐ž ๐œ๐ž ๐๐ข๐ ๐ข๐ญ๐š๐ฅ๐ข๐ณ๐š๐ซ๐ž๐š ๐ง๐ฎ ๐ฌ๐ž ๐ฉ๐จ๐š๐ญ๐ž ๐Ÿ๐š๐œ๐ž ๐ฉ๐ž๐ฌ๐ญ๐ž ๐ง๐จ๐š๐ฉ๐ญ๐ž.

โœ ๐“ฎ๐“ญ๐“ฒ๐“ฝ๐“ธ๐“ป๐“ฒ๐“ช๐“ต ๐‘‰๐‘™๐‘Ž๐‘‘ ๐‘ƒ๐‘œ๐‘๐‘œ๐‘ฃ๐‘–๐‘๐‘–

Romรขnia nu este singura ศ›arฤƒ care รฎศ™i doreศ™te digitalizarea, dar cu siguranศ›ฤƒ suntem campioni la numฤƒrul de lideri care se pricep doar la dat directive.

N-am trฤƒit รฎn comunism ศ™i nici nu mi-as fi dorit sฤƒ o fac, dar am auzit ศ™i citit multe poveศ™ti din partea celor care au fฤƒcut-o. ศ˜i, din ce am รฎnศ›eles, liderul din โ€žepoca de aurโ€ a Romรขniei trasa directive dupฤƒ ureche. De exemplu, citisem la un moment dat cฤƒ metroul din Bucureศ™ti ar fi trebuit sฤƒ treacฤƒ ศ™i prin Drumul Taberei iniศ›ial(ce ghinion pe sฤƒracii locuitori ai cartierului, nici รฎn 2020 nu pupฤƒ ei metrou), dar tovarฤƒศ™ul ar fi refuzat, pe motiv cฤƒ acel cartier ar fi fost construit de Dej, nu de Ceauศ™escu.

รŽn fine, ce vreau eu sฤƒ scot รฎn evidenศ›ฤƒ e faptul cฤƒ avem รฎn sรขngele nostru, parcฤƒ, boala liderilor care dau directive dupฤƒ ureche, nu dupฤƒ indicaศ›iile specialiศ™tilor. Degeaba eศ™ti tu inginer, dacฤƒ domnul politician are o viziune diferitฤƒ faศ›ฤƒ de a ta, face ceva pe expertiza ta ศ™i dฤƒ ordin ca la el pe tarla. La fel ศ™i รฎn cazul consultanศ›ilor, care pretind ca-s gรขnditori aprigi la minte ศ™i vizionari รฎn ale managementului ศ›ฤƒrii. Din pฤƒcate, ei n-au รฎnศ›eles cฤƒ sfetnicii cei mai apropiaศ›i ai marilor lideri care au rฤƒmas รฎn istorie pentru realizฤƒri notabile erau specialiศ™ti cu zeci de ani de experienศ›ฤƒ รฎn domenii cheie: construcศ›ii, armatฤƒ, logisticฤƒ, infrastructurฤƒ, agriculturฤƒ ศ™i aศ™a mai departe. La noi, รฎnsฤƒ, consultanศ›ii apar peste noapte cu idei fanteziste, lipsite de o bazฤƒ solidฤƒ รฎn realitatea pe care o vedem zi de zi.

Astฤƒzi, iatฤƒ, ne confruntฤƒm cu o crizฤƒ medicalฤƒ, care va provoca o crizฤƒ administrativฤƒ ศ™i, cรขt de curรขnd, o crizฤƒ economicฤƒ. Nu este niciun dubiu. Liderii ศ™i consultanศ›ii ne ameninศ›ฤƒ acum cฤƒ soluศ›ia ar fi digitalizarea forศ›atฤƒ ศ™i cฤƒ, iatฤƒ, putem privi aceastฤƒ crizฤƒ ca pe o oportunitate. Ceea ce e fals ศ™i am sฤƒ explic ศ™i de ce. Dar, รฎnainte sฤƒ explic de ce, am sฤƒ las aici o รฎntrebare: de ce liderii ศ™i consultanศ›ii pe care-i vedem acum vorbind despre digitalizarea forศ›atฤƒ, ca niศ™te mari atotศ™tiutori, nu au fost รฎn stare sฤƒ previnฤƒ asemenea crize, รฎn loc sฤƒ caute acum soluศ›ii sฤƒ o trateze?

Acum, revenind la oile noastre: de ce digitalizarea nu se poate face peste noapte

รŽn primul rรขnd, cel mai important aspect este acesta: nu avem know-how-ul pentru a digitaliza toatฤƒ administraศ›ia publicฤƒ ศ™i sistemele complexe, dar nici tehnologia necesarฤƒ. รŽn primul rรขnd, trebuie digitalizat sistemul de sฤƒnฤƒtate publicฤƒ, pentru a putea eficientiza punctele cheie รฎn care birocraศ›ia ne รฎmpiedicฤƒ รฎn lupta cu virusul ฤƒsta invizibil. ศ˜i cรขnd mฤƒ refer la digitalizare, nu mฤƒ duc cu gรขndul doar la birocraศ›ie, ci ศ™i la aparatura de ultimฤƒ generaศ›ie care, รฎn Romรขnia, e la mรขna a doua, a treia, sau mai jos. Este un adevฤƒr valabil, o conศ™tientizare a neputinศ›ei clasei politice care ne-a condus. Asta cรขnd vorbim de tehnologia necesarฤƒ. Cรขnd vorbim de know-how, nu avem experศ›i รฎn aparatul public care sฤƒ facฤƒ posibilฤƒ digitalizarea. Pentru cฤƒ Romรขnia e un stat corupt pรขnฤƒ รฎn mฤƒduva oaselor, un stat รฎn care nepotismul pare cฤƒ nu dispare.

รŽn altฤƒ ordine de idei, digitalizarea trebuie fฤƒcutฤƒ pe etape: nu poศ›i sฤƒ digitalizezi acum ANAF-ul, sistemul de sฤƒnฤƒtate, sistemul educaศ›ional ศ™i aศ™a mai departe. Pentru cฤƒ digitalizarea are loc cรขnd ai niศ™te proceduri ศ™i un sistem foarte bine pus la punct, pe care รฎl รฎmbunฤƒtฤƒศ›eศ™ti, dar รฎn primฤƒ fazฤƒ pe arhitectura deja existentฤƒ. Care la noi este foarte ศ™ubredฤƒ. Pentru cฤƒ, fiecare crizฤƒ a generat evoluศ›ie tehnologicฤƒ considerabilฤƒ, care a fost mai รฎntรขi aplicatฤƒ pentru rezolvarea crizei, abia apoi a fost modelatฤƒ pentru a servi รฎntregii populaศ›ii, la scarฤƒ largฤƒ.

ศ˜i, รฎn fine, teoria lui Shannon cred cฤƒ ar trebui cititฤƒ, rumegat ศ™i cititฤƒ din nou ศ™i de liderii care pretind cฤƒ internetul va salva lumea peste noapte รฎn toate sectoarele aparatului public.

Cรขteva exemple de tehnologii apฤƒrute pe timp de crizฤƒ, dar utilizate eficient, pentru รฎntreaga populaศ›ie, abia dupฤƒ ce criza a trecut:

Centrala nuclearฤƒ

Din punctul meu de vedere, energia nuclearฤƒ mi se pare cea mai tare realizare a omenirii pรขnฤƒ-n prezent. Pentru cฤƒ, dupฤƒ ce s-a finalizat cel de Al Doilea Rฤƒzboi Mondial, iar omenirea s-a prins cฤƒ energia nuclearฤƒ nu foloseศ™te doar la fabricarea de arme (bombiศ›e, ca sฤƒ fim corecศ›i), viitorul avea sฤƒ fie complet altfel, iar viaศ›a a sute de milioane de oameni a devenit mai bunฤƒ.

A pornit Rฤƒzboiul Rece, iar cursa nuclearฤƒ a รฎnceput cu prima centralฤƒ nuclearฤƒ, construitฤƒ de sovietici. Dupฤƒ, de americani, ศ™i aศ™a mai departe. ศ˜i aศ™a a ajuns energia electricฤƒ la cรขt mai mulศ›i oameni, iar calitatea vieศ›ii s-a รฎmbunฤƒtฤƒศ›it radical. ศ˜i nu, centralele nucleare nu polueazฤƒ, ca sฤƒ mai stรขrpim un mit.

Tehnlogia radio ศ™i telecomunicaศ›ii speciale

Electronica ศ™i tehnicile de comunicaศ›ii sunt alte ramuri care s-au dezvoltat foarte repede รฎn timpul ultimului rฤƒzboi mondial. Scopul era acelaศ™i: de a avea un avantaj prin care sฤƒ cรขศ™tigi lupta รฎn faศ›a inamicului. Tancurile germane, รฎn Operaศ›iunea Barbarossa, comunicau cu ajutorul noilor tehnologii radio, รฎn timp ce tancurile sovietice foloseau steaguri de semnalizare.

Mai tรขrziu, tehnologia radio s-a dezvoltat ศ™i aplicat la scarฤƒ largฤƒ. Astฤƒzi, cu ajutorul tehnologiilor radio รฎศ›i poศ›i รฎmbunฤƒtฤƒศ›i calitatea vieศ›ii. De exemplu, รฎn industria controlului de la distanศ›ฤƒ a diverselor relee sau al senzorilor.

Apariศ›ia calculatorului

Culmea, tot din cauza (sau datoritฤƒ?) celui de Al Doilea Rฤƒzboi Mondial, omenirea a pฤƒศ™it รฎntr-o nouฤƒ erฤƒ: cea a calculatoarelor.

Deศ™i a fost finalizat รฎn 1946, proiectarea ศ™i construcศ›ia acestuia au debutat รฎn 1943 ศ™i au fost finanศ›ate de armata Statelor Unite ale Americii. Numele dat a fost ENIAC, de la Electronic Numerical Integrator And Computer (Calculator ศ™i Integrator Electronic Numeric), iar scopul lui era sฤƒ calculeze tabele balistice pentru laboratorul de cercetฤƒri balistice al armatei americane. 

Cรขntฤƒrea peste 30 de tone, a fost numit โ€žun creier uriaศ™โ€ ศ™i a fost proiectat, pe timp de crizฤƒ (rฤƒzboi) ศ™i pentru a servi la combaterea inamicului de cฤƒtre doi ingineri, John Mauchlyโ  ศ™i J. Presper Eckert. Astฤƒzi, la 74 de ani distanศ›ฤƒ, vฤƒ scriu rรขndurile astea de pe un laptop de 2kg (sau mai puศ›in? nici n-am verificat, sฤƒ fiu sincer) cu care fac multe alte chestii deศ™tepte care รฎmi simplificฤƒ viaศ›a.

Aศ™adar, ca sฤƒ ajung ศ™i la concluzia textului: marile tehnologii, care ne schimbฤƒ complet modul รฎn care trฤƒim se nasc, รฎntr-adevฤƒr, รฎn timpul marilor crize sau bฤƒtฤƒlii. De aceastฤƒ datฤƒ este clar cฤƒ digitalizarea e urmฤƒtoarea revoluศ›ie industrialฤƒ, aศ™a cum la fel de clar e cฤƒ ne luptฤƒm cu un duศ™man microscopic, cu un virus. รŽnsฤƒ, trebuie sฤƒ รฎnศ›elegem cฤƒ noile tehnologii trebuie aplicate mai รฎntรขi pentru a servi cauzei din prezent, abia apoi o putem ajunge sฤƒ ne folosim de digitalizare รฎn masฤƒ. Asta, fireศ™te, dacฤƒ vrem sฤƒ avem rezultate, รฎn loc sฤƒ ucidem o idee revoluศ›ionarฤƒ รฎncฤƒ din faศ™ฤƒ.

Share
facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

One thought on “๐‘๐ž๐ฏ๐จ๐ฅ๐ฎศ›๐ข๐š ๐ญ๐ž๐ก๐ง๐จ๐ฅ๐จ๐ ๐ข๐œฤƒ ๐ฉ๐ž ๐ญ๐ข๐ฆ๐ฉ ๐๐ž ๐œ๐ซ๐ข๐ณฤƒ. ๐ƒ๐ž ๐œ๐ž ๐๐ข๐ ๐ข๐ญ๐š๐ฅ๐ข๐ณ๐š๐ซ๐ž๐š ๐ง๐ฎ ๐ฌ๐ž ๐ฉ๐จ๐š๐ญ๐ž ๐Ÿ๐š๐œ๐ž ๐ฉ๐ž๐ฌ๐ญ๐ž ๐ง๐จ๐š๐ฉ๐ญ๐ž.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *