โ ๐ฎ๐ญ๐ฒ๐ฝ๐ธ๐ป๐ฒ๐ช๐ต ๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐ฃ๐๐๐
Romรขnia nu este singura ศarฤ care รฎศi doreศte digitalizarea, dar cu siguranศฤ suntem campioni la numฤrul de lideri care se pricep doar la dat directive.
N-am trฤit รฎn comunism ศi nici nu mi-as fi dorit sฤ o fac, dar am auzit ศi citit multe poveศti din partea celor care au fฤcut-o. ศi, din ce am รฎnศeles, liderul din โepoca de aurโ a Romรขniei trasa directive dupฤ ureche. De exemplu, citisem la un moment dat cฤ metroul din Bucureศti ar fi trebuit sฤ treacฤ ศi prin Drumul Taberei iniศial(ce ghinion pe sฤracii locuitori ai cartierului, nici รฎn 2020 nu pupฤ ei metrou), dar tovarฤศul ar fi refuzat, pe motiv cฤ acel cartier ar fi fost construit de Dej, nu de Ceauศescu.
รn fine, ce vreau eu sฤ scot รฎn evidenศฤ e faptul cฤ avem รฎn sรขngele nostru, parcฤ, boala liderilor care dau directive dupฤ ureche, nu dupฤ indicaศiile specialiศtilor. Degeaba eศti tu inginer, dacฤ domnul politician are o viziune diferitฤ faศฤ de a ta, face ceva pe expertiza ta ศi dฤ ordin ca la el pe tarla. La fel ศi รฎn cazul consultanศilor, care pretind ca-s gรขnditori aprigi la minte ศi vizionari รฎn ale managementului ศฤrii. Din pฤcate, ei n-au รฎnศeles cฤ sfetnicii cei mai apropiaศi ai marilor lideri care au rฤmas รฎn istorie pentru realizฤri notabile erau specialiศti cu zeci de ani de experienศฤ รฎn domenii cheie: construcศii, armatฤ, logisticฤ, infrastructurฤ, agriculturฤ ศi aศa mai departe. La noi, รฎnsฤ, consultanศii apar peste noapte cu idei fanteziste, lipsite de o bazฤ solidฤ รฎn realitatea pe care o vedem zi de zi.
Astฤzi, iatฤ, ne confruntฤm cu o crizฤ medicalฤ, care va provoca o crizฤ administrativฤ ศi, cรขt de curรขnd, o crizฤ economicฤ. Nu este niciun dubiu. Liderii ศi consultanศii ne ameninศฤ acum cฤ soluศia ar fi digitalizarea forศatฤ ศi cฤ, iatฤ, putem privi aceastฤ crizฤ ca pe o oportunitate. Ceea ce e fals ศi am sฤ explic ศi de ce. Dar, รฎnainte sฤ explic de ce, am sฤ las aici o รฎntrebare: de ce liderii ศi consultanศii pe care-i vedem acum vorbind despre digitalizarea forศatฤ, ca niศte mari atotศtiutori, nu au fost รฎn stare sฤ previnฤ asemenea crize, รฎn loc sฤ caute acum soluศii sฤ o trateze?
Acum, revenind la oile noastre: de ce digitalizarea nu se poate face peste noapte
รn primul rรขnd, cel mai important aspect este acesta: nu avem know-how-ul pentru a digitaliza toatฤ administraศia publicฤ ศi sistemele complexe, dar nici tehnologia necesarฤ. รn primul rรขnd, trebuie digitalizat sistemul de sฤnฤtate publicฤ, pentru a putea eficientiza punctele cheie รฎn care birocraศia ne รฎmpiedicฤ รฎn lupta cu virusul ฤsta invizibil. ศi cรขnd mฤ refer la digitalizare, nu mฤ duc cu gรขndul doar la birocraศie, ci ศi la aparatura de ultimฤ generaศie care, รฎn Romรขnia, e la mรขna a doua, a treia, sau mai jos. Este un adevฤr valabil, o conศtientizare a neputinศei clasei politice care ne-a condus. Asta cรขnd vorbim de tehnologia necesarฤ. Cรขnd vorbim de know-how, nu avem experศi รฎn aparatul public care sฤ facฤ posibilฤ digitalizarea. Pentru cฤ Romรขnia e un stat corupt pรขnฤ รฎn mฤduva oaselor, un stat รฎn care nepotismul pare cฤ nu dispare.
รn altฤ ordine de idei, digitalizarea trebuie fฤcutฤ pe etape: nu poศi sฤ digitalizezi acum ANAF-ul, sistemul de sฤnฤtate, sistemul educaศional ศi aศa mai departe. Pentru cฤ digitalizarea are loc cรขnd ai niศte proceduri ศi un sistem foarte bine pus la punct, pe care รฎl รฎmbunฤtฤศeศti, dar รฎn primฤ fazฤ pe arhitectura deja existentฤ. Care la noi este foarte ศubredฤ. Pentru cฤ, fiecare crizฤ a generat evoluศie tehnologicฤ considerabilฤ, care a fost mai รฎntรขi aplicatฤ pentru rezolvarea crizei, abia apoi a fost modelatฤ pentru a servi รฎntregii populaศii, la scarฤ largฤ.
ศi, รฎn fine, teoria lui Shannon cred cฤ ar trebui cititฤ, rumegat ศi cititฤ din nou ศi de liderii care pretind cฤ internetul va salva lumea peste noapte รฎn toate sectoarele aparatului public.
Cรขteva exemple de tehnologii apฤrute pe timp de crizฤ, dar utilizate eficient, pentru รฎntreaga populaศie, abia dupฤ ce criza a trecut:
Centrala nuclearฤ
Din punctul meu de vedere, energia nuclearฤ mi se pare cea mai tare realizare a omenirii pรขnฤ-n prezent. Pentru cฤ, dupฤ ce s-a finalizat cel de Al Doilea Rฤzboi Mondial, iar omenirea s-a prins cฤ energia nuclearฤ nu foloseศte doar la fabricarea de arme (bombiศe, ca sฤ fim corecศi), viitorul avea sฤ fie complet altfel, iar viaศa a sute de milioane de oameni a devenit mai bunฤ.
A pornit Rฤzboiul Rece, iar cursa nuclearฤ a รฎnceput cu prima centralฤ nuclearฤ, construitฤ de sovietici. Dupฤ, de americani, ศi aศa mai departe. ศi aศa a ajuns energia electricฤ la cรขt mai mulศi oameni, iar calitatea vieศii s-a รฎmbunฤtฤศit radical. ศi nu, centralele nucleare nu polueazฤ, ca sฤ mai stรขrpim un mit.
Tehnlogia radio ศi telecomunicaศii speciale
Electronica ศi tehnicile de comunicaศii sunt alte ramuri care s-au dezvoltat foarte repede รฎn timpul ultimului rฤzboi mondial. Scopul era acelaศi: de a avea un avantaj prin care sฤ cรขศtigi lupta รฎn faศa inamicului. Tancurile germane, รฎn Operaศiunea Barbarossa, comunicau cu ajutorul noilor tehnologii radio, รฎn timp ce tancurile sovietice foloseau steaguri de semnalizare.
Mai tรขrziu, tehnologia radio s-a dezvoltat ศi aplicat la scarฤ largฤ. Astฤzi, cu ajutorul tehnologiilor radio รฎศi poศi รฎmbunฤtฤศi calitatea vieศii. De exemplu, รฎn industria controlului de la distanศฤ a diverselor relee sau al senzorilor.
Apariศia calculatorului
Culmea, tot din cauza (sau datoritฤ?) celui de Al Doilea Rฤzboi Mondial, omenirea a pฤศit รฎntr-o nouฤ erฤ: cea a calculatoarelor.
Deศi a fost finalizat รฎn 1946, proiectarea ศi construcศia acestuia au debutat รฎn 1943 ศi au fost finanศate de armata Statelor Unite ale Americii. Numele dat a fost ENIAC, de la Electronic Numerical Integrator And Computer (Calculator ศi Integrator Electronic Numeric), iar scopul lui era sฤ calculeze tabele balistice pentru laboratorul de cercetฤri balistice al armatei americane.
Cรขntฤrea peste 30 de tone, a fost numit โun creier uriaศโ ศi a fost proiectat, pe timp de crizฤ (rฤzboi) ศi pentru a servi la combaterea inamicului de cฤtre doi ingineri, John Mauchlyโ ศi J. Presper Eckert. Astฤzi, la 74 de ani distanศฤ, vฤ scriu rรขndurile astea de pe un laptop de 2kg (sau mai puศin? nici n-am verificat, sฤ fiu sincer) cu care fac multe alte chestii deศtepte care รฎmi simplificฤ viaศa.
Aศadar, ca sฤ ajung ศi la concluzia textului: marile tehnologii, care ne schimbฤ complet modul รฎn care trฤim se nasc, รฎntr-adevฤr, รฎn timpul marilor crize sau bฤtฤlii. De aceastฤ datฤ este clar cฤ digitalizarea e urmฤtoarea revoluศie industrialฤ, aศa cum la fel de clar e cฤ ne luptฤm cu un duศman microscopic, cu un virus. รnsฤ, trebuie sฤ รฎnศelegem cฤ noile tehnologii trebuie aplicate mai รฎntรขi pentru a servi cauzei din prezent, abia apoi o putem ajunge sฤ ne folosim de digitalizare รฎn masฤ. Asta, fireศte, dacฤ vrem sฤ avem rezultate, รฎn loc sฤ ucidem o idee revoluศionarฤ รฎncฤ din faศฤ.
Share
https://www.capital.ro/dezvaluiri-bomba-din-interiorul-anaf-fost-presedinte-da-pe-fata-lucrurile-ascunse.html